Sufletul

Mi a fost dor , sa scriu un viitor
În versuri și prea puține rime
În care te regăsesc pe tine
Când îmi zâmbeai , și îmi spuneai
Ca sunt tot pentru tine .

Acum privesc spre asfințit
Cu un zâmbet mult prea trist
Canalizat ușor , spre sufletul meu gol

Cărarea vieti tale sa intersectat
Cu povestea mea de detestat
De toată lumea , ca un infarct .

Inima sa blocat , cand viața mi te a luat
Căutându te încă în zadar
Alungat într un gust prea amar
De alcool, care mă iubește necondiționat

Sunt aici , căutând liniștea în nopțile prea reci
De toamna târzie ,îmbrăcat într o prea frumoasa armonie
Cu muzica serii ,cum ar putea sa fie ?

Pian pe fundal , fum în zadar
Cărare întunecată , mult prea înfricoșata
De zâmbetul meu fals , Căutându te într un pahar
Traspirat  parcă , de o mângâiere prea rece
Uitată de noi , de amândoi ..

Și sper sa fie ultima data
Când o sa scriu despre o prea frumoasa fata
Pe care am iubit o mult
Chiar dacă sufletul nu mi-l expun .