O prietenie adevarata!

Ploi curate , in suflet sunt purtate

Gandurii albe de prietenie , sunt aratate

In prea multa tristete ce o scriu, uite ca a rasarit si un gand viu

Legat parca de o prietenie, ce sa ivit fara sa se stie

Ca va ajunge asa departe , in ale mele ganduri curate.

Ganduri ce imi apar , de fiecare data cand eu dispar

Din a mea lume rece si moarta, inviindu-ma parca la fata,

Sustinut de al ei glas , cald si prea ireal

Ca sa fie cu mine o fata asa de frumoasa, prietenie legata pe viata.

Stiu sa recunosc , un albastru prea frumos , al cerului senin , care se gaseste in ai ei ochii prea cristalini

Cristalini ca si un suflet pur , afisat intr un diamant prea dur

Diamant dur , care a fost cucierit , de ai mei ochii prea diferiti

Cand privirile sau regasit , o imbratisare ne a uimit

Ne-a uimit pe amandoi , cat de mult tinem la noi

Si nu am vrea sa se sparga , acel diamant , cladit intr-o seara

Intr o seara de Septembrie , Cand luna era sus

Si ne zambea ca la inceput .

Zambet rece de Toamna , care sa trasformat mai tarziu in vara.

Vara intr-e sufletele noastre , apropriate chiar si de departe .

Asa este ea , ce-a mai buna prietena a mea

Una dintre frumuesti , rare cum mai intalnesti

Sincera si copila , in acelasi timp ce devina matura

Si nu am cum sa nu o iubesc, pe copila cu ochi ceresti

Care ma cucerit de indata ,,fara nici o sansa

La un regret sau ironie , in a noastra poveste de prietenie

Care nu o sa o uit vre0o data , mai alesc ca apare in gandul meu

In fiecare dimineata , ca si roua de afara

Fara sa lipseasca vre-o data , din a mea poveste de viata .